Pas encore inscrit ? Creez un Overblog!

Créer mon blog
Mapuanga terai

Mapuanga terai

Employé de l'Eglise Protestante Mäòhi. A marché dans la conversation, sur l'importance des pratiques de dialogue et de palabre, comme un moyen de surmonter les obstacles, dans les communautés d'horizon vaste. Pour un public en langue Mäòhi de Mäòhi Nui.
Tags associés : aoraa, aoraa

Ses blogs

Le blog de Mapuanga terai

E parau no te faaìte i te mau tïtauraa e hinaarohia ra i te taata ia noaa i te tiàturiraa i te Atua te Vai Nei Au O vau e Vai nei. Te mau manaò i päpaìhia no te turaì ia i te mau feruri ia tià i te taatoàraa i horoà i te faufaa e vai i roto i te reira e te reira, no te mea te vai nei te turämaraa no te tautururaa i te mau faanahoraa e au no te faaaàno te parau.
Mapuanga terai Mapuanga terai
Articles : 1411
Depuis : 05/06/2009
Categorie : Religions & Croyances

Articles à découvrir

Mātaio 1.18-25.  Te Atua Pīhaì iho ia Tātou.

Mātaio 1.18-25. te atua pīhaì iho ia tātou.

Tāpati 21 no tema/titema 2025. tiaìraa maha. te atua pīhaì iho ia tātou. mau taiòraa. taramo 24, te mana arii o te atua i te ao atoà nei. te tōmoraa te fatu i roto i to na fare 1 e taramo. na tāvita. no iehova te fenua e te î atoà i nià iho, te mau fenua o te ao nei, e te feiā atoà e pārahi i reira. 2 na na ia i faatīnana i te reira
Rōma 12.1-8, Te ora a te Fatu to ù tāuturu.

Rōma 12.1-8, te ora a te fatu to ù tāuturu.

Mahana maha 1 no tēnuare/teeri 2025. ôroà pureraa mātahiti âpī tīvira. te ora a te fatu to ù tāuturu. taiòraa. taramo 121, te tiàturiraa hōroàhia ìtehia. 1tire a te moruta. e hiò änei ta ù mata i te mau âivi ? e noaa ānei te tāuturu ia ù i reira ? 2 no ô i te fatu ra te tāuturu ia ù, o tei hämani i te mau raì e te fenua. 3
Ruta èv 2,25-32, A himene i te upootiàraa te Atua e a tomo i roto i to Na ra hau.

Ruta èv 2,25-32, a himene i te upootiàraa te atua e a tomo i roto i to na ra hau.

Mahana toru 31 no tema/titema 2025. pureraa pō matahiti âpī a himene i te upootiàraa te atua e a tomo i roto i to na ra hau. taiòraa taramo 98, ia ârue te ao i te faaoraraa parau-tià a te atua. 1 taramo. i te himene âpī, e mau mea taa ê hoì tei ravehia e ana, no to na iho e himene i te fatu rima àtau e to na rima moà, i riro mai ai te
Èfetia 4,13 Ia tupu ùmu tātou i roto i te Metia.

Èfetia 4,13 ia tupu ùmu tātou i roto i te metia.

Tāpati 11 no teeri/tēnuare 2026. te vaù o te mahana ia ora na, i to tātou fārereiraa na roto i teie rāveà faahiahia, ia âmui atoà òutou i roto i te pureraa e te mau taeaè te mau tuahine e te mau tāvini i ô mai i te mau ôtià no te māòhi nui, ia maitaì to tātou tere i teie mātahiti âpī i faatahia no tātou. te haamaitaì nei tā
Ioane 1.1-18.  Ua heheuhia te faaoraraa, ua riro te Parau èi taata.

Ioane 1.1-18. ua heheuhia te faaoraraa, ua riro te parau èi taata.

Mahana maha 25 no tema/titema 2026. ôroà fānau ua heheuhia te faaoraraa, ua riro te parau èi taata. mau taiòraa. taramo 98, te òaòa o te ao i te atua faaora. 1 taramo. e himene i te fatu i te himene âpī, e mau mea taa ê hoì tei ravehia e ana, no to na iho rima àtau e to na rima moà, i riro mai ai te rë ia na. 2 ua faaìte mai ra te fa
No te pureraa o te hoêraa 2026, Hoê ā tino, hoê hoì Vārua, mai ia òutou hoì i parauhia i te tiaìraa hoê o to òutou parauraa ra (Efētia 4/4).

No te pureraa o te hoêraa 2026, hoê ā tino, hoê hoì vārua, mai ia òutou hoì i parauhia i te tiaìraa hoê o to òutou parauraa ra (efētia 4/4).

Te papa haamori no te pureraa o te hoêraa tumu parau: « te èà o te faataa-ê-raa e te faatiàmāraa … » taiòraa papa : hoê ā tino, hoê hoì vārua, mai ia òutou hoì i parauhia i te tiaìraa hoê o to òutou parauraa ra (efētia 4/4). te faaineineraa : e te mau tamarii a te tumu nui e, e te mau tamarii a māòhi nui e, e tere haamori to
Taramo 1 E piti èà, e piti aa e piti hopeàraa

Taramo 1 e piti èà, e piti aa e piti hopeàraa

Te puta mātāmua (taramo 1-41) taramo 1 1 e ao to te taata, aore e faaāu i to na haereà i te aò a te paieti-òre, aore i taahi i te èà o te feiā rave hara ra, e aore hoì i pārahi i te pārahiraa o te feiā tāhitohito ra. 2 o tei hinaaro rā i te ture a te fatu, e tei ta na ture to na manaòraa i te ruì e te ao. 3 e au ò ia i te rāau i
On ne Ment pas, on ne Vole pas, on mange à la sueur de son front

On ne ment pas, on ne vole pas, on mange à la sueur de son front

Titre de l’article : publication de mon livre « on ne ment pas, on ne vole pas, » j’ai la joie de vous présenter mon livre : « on ne ment pas, on ne vole pas, » (sous-titré : « on mange à la sueur de son front »). cet ouvrage est une autobiographie où je raconte le parcours d’un ami garet haereatea hans de vie façonné par trois va
Mātaio 2.13-23, E mataù i te Atua, ia here, i te tiàmāraa

Mātaio 2.13-23, e mataù i te atua, ia here, i te tiàmāraa

Tāpati 28 no tema/titema 2025. e mataù i te atua, ia here, i te tiàmāraa mau taiòraa. taramo 128, te òaòa te haamaitaìraa te mataù ia i te atua. 1 tire a te moruta. e ao to te taata atoà i mataù i te fatu, o tei haapaò i to na ra mau èà. 2 e àmu òe i ta to rima i òhipa ra. e ao to òe e e manuia ta òe. 3 e riro to vahine mai te vi
Marati 3,13-24. Te Âruì o te Parau-tià.

Marati 3,13-24. te âruì o te parau-tià.

Mahana toru 24 no tema/titema 2025. pureraa po fānau te âruì o te parau-tià. taiòraa. taramo 55 pure a te hoê taata i haavārehia 1 na te mēnātehe. nā nià i te netinota. matetira. e taramo. na tāvita. e faaroo mai, e te atua, i ta ù pure, èiaha e pūroù i to mata i ta ù e ani nei. 2 e haapaò mai na, e faaroo mai. e àti to ù i te m