Pas encore inscrit ? Creez un Overblog!

Créer mon blog

Mirela

Accueil » Profil de Mirela

Mirela

maman, professeur, amie, epouse
Tags associés : acrostihuri, anunturi, autori - carti - edituri, biserica in lume, cicluri de poezii, colinde si poezii de craciun, cusaturi - icoane - cruci, cuvinte picurate... in suflet, diverse - didactice, ghicitori, mami - fii seherezada!, noul testament povestit si explicat, pastile... spre luare-aminte, piese de teatru - scenete, poezie clasica, poezie libera, poezie pentru copii, poezii de paste, poezii de azi, povestioare sf, povestiri, prin vers - catre dumnezeu, psalmii in versuri, referate

Ses blogs

Blog Mirela Șova

Blog Mirela Șova

mirelasova.com
Mirela Mirela
Articles : 1853
Depuis : 06/06/2008
Categorie : Religions & Croyances

Articles à découvrir

O rugaciune de dimineata

O rugaciune de dimineata

Rugăciune de dimineață Dăruiește-mi, Doamne, să întâmpin cu pace ziua de astăzi, încă din zori; Ajută-mă în orice lucru să mă încredințez voii Tale sfinte; La orice oră din zi, descoperă-mi voia Ta; Binecuvintează tot ce voi face împreună cu cei din preajma mea; Învață-mă să accept cu seninătate în suflet tot ce se va
Cei blanzi si smeriti - Parintele Tadei de la Vitovnita

Cei blanzi si smeriti - Parintele Tadei de la Vitovnita

Cei blânzi și smeriți - Părintele Tadei de la Vitovnița „Fiecare ascultare trebuie împlinită cu deplină dragoste, cu râvnă și cu credincioșie. Nu trebuie să luăm aminte la pizma și la răutatea care ne înconjoară și ne lovește”, i-a spus Domnul Hristos în vis părintelui Tadei de la Vitovnița, care se împotrivise de cinci
Vremuri

Vremuri

Vremuri Simți mireasma unui gând înflorit Din pacea inimii? Se strigă o altă primăvară Din cuvinte negrăite, Boboci de suflet curat Nearătat , Neprețuit, Neștiut, Nevinovat, Necules, Neauzit, În dar oferite Preasfântului, Ca nou lăcaș zidit. Iar primăvara a venit! (Mirela Șova)
Jurnalul celui care sta in casa in vremea pandemiei

Jurnalul celui care sta in casa in vremea pandemiei

Jurnalul celui care stă în casă în vremea pandemiei Teancul de cărți pe care nu le-am terminat de citit... – acum nu mai există. Cărți care așteptau în bibliotecă să fie măcar deschise... – încep să fie băgate în seamă. Pasiuni „neproductive”, de care nu mai aveam timp... – se dezvăluie, se cer materializate. Rugăciun
Alegere

Alegere

Alegere În timp ce tu argumentezi O opinie atât de pertinentă - Înflăcărat vizionar al teoriei nimicurilor -, Eu aleg să admir Scoarța unui copac pe care se urcă o furnică. Și să mă bucur de seva secundei. (Mirela Șova)
Inceput de vara

Inceput de vara

Început de vară Am luat o gură de vacanță Pe furiș Scuturându-mă de ciulini Și primind Doar mirosul de mentă sălbatică, chiscăitul păsărilor de baltă și fâlfâitul aripilor generoase. M-am odihnit de mine La umbra sufletului, Unde moleșeala verii Nu ajunge niciodată. Am uitat de timp, iar timpul a uitat Să-mi încărunțească
Regasire

Regasire

Regăsire N-am găsit O definiție mulțumitoare a prieteniei. Nici nu reușeam să o descopăr din experiență. Am crezut că prietenia e o Fata Morgana, Până să fiu în preajma ta. Atunci am dat de gustul libertății De a fi eu însămi, De a coborî sute de trepte În foișorul inimii tale, De a deschide pentru tine Sertare surprinzătoare
Povestire despre omenie si rugaciune - Cele doua cuvinte

Povestire despre omenie si rugaciune - Cele doua cuvinte

Cele două cuvinte Era odată o împărăție preafrumoasă, neasemuită. Toate erau minunate aici, având cu toții cele necesare traiului și un Împărat înțelept și bun. Pe parcursul timpului se întâmplase însă ceva: fiecare locuitor se gândea numai la bunăstarea lui și a familiei lui. De vecini, alte rude sau prieteni nu se mai inter
Oamenii cu radacini

Oamenii cu radacini

Oamenii cu rădăcini Când privesc departe-n zări, Fie ploi, fie ninsori, Oamenii cu rădăcini Caută răspunsuri noi. Când totu-i întunecat De durere și păcat, Oamenii cu rădăcini Strălucesc neîncetat. Când e ceață și pustiu, Iar prin suflet – cenușiu, Oamenii cu rădăcini Știu să facă totul viu. Rădăcini – de unde-au pri
Autodidact

Autodidact

Autodidact Și dacă pasărea de la geam Nu-mi mai spune nimic... Dacă nici copacul de la geam Nu mă mai înviorează... Dacă nici vântul, nici soarele, nici luna Nu mai au putere să-mi vorbească, Dacă nici șoapta îngerului păzitor Nu mai răzbate, Nici glasul conștiinței... Atunci sufăr de o catastrofală surzenie, De o cataclismică